luni, 29 decembrie 2014

Trasilvania în imagini (103)

Sängerfest 1937 - Besuch beim Zeperlin in Frankfurt (Festivalul cântăreţilor 1937 – Vizită la Zeppelin în Frankfurt)
Fotografie de grup realizată în 1937 (?) şi transpusă pe hârtie Kodak în anii ’70 – colecţia Renascendis



În secolul al XIX-lea, în contextul dezvoltării ideologiilor naţionale şi naţionaliste, apare fenomenul societăţilor corale, iniţial exclusiv masculine, menite prin repertoriul lor să contribuie la conturarea şi consolidarea identităţilor naţionale. În spaţiul german fenomenul cunoaşte o evoluţie aparte şi imediat după construirea statului german unitar, Imperiul German, se manifestă şi prin organizarea unor festivaluri corale (Sängerfest) de orientare pangermanică. Intervalurile la care au fost ţinute aceste adunări de coruri, de fiecare dată în alt oraş german de pe teritoriul sau din afara Imperiului German, au fost mai mari sau mai mici în funcţie de contextul economic şi socio-politic, ajungând în ante şi interbelic să fie de aproximativ cinci ani.

Nu ştim exact de la care ediţie a fost invitat să participe pentru prima dată şi un cor al saşilor, dar fotografia pe care o prezentăm astăzi este o marturie a prezenţei acestuia la una din cele două ediţii din anii ’30. Deşi textul de pe spatele fotografiei menţionează anul 1937 şi locaţia Frankfurt, este posibil să se fi strecurat o eroare de memorie dat fiind faptul că avem de-a face cu o imprimare cu circa 40 de ani ulterioară realizării fotografiei. Ediţia din 1937 a avut loc la Breslau, în schimb, la Frankfurt a fost organizat un Sängerfest în 1932, deci o confuzie este posibilă.

Text pe spate: Sängerfest 1937
                       Besuch beim Zeperlin in Frankfurt
                       H. Grun Bert (?)

duminică, 28 decembrie 2014

Trasilvania în imagini (102)

Nagyszeben/ Hermannstadt/ Sibiu – Mészáros utca/ Fleischergasse/ Strada Mitropoliei
Carte poştală necirculată, ante 1918 – colecţia Renascendis




Vedere animată a străzii Mitropoliei de la jumătate spre Piaţa Huet. În partea dreaptă se observă biserica reformată. 

sâmbătă, 27 decembrie 2014

Transilvania în imagini (101)

Portret de grup - trei săsoiace din Țara Bârsei/ Burzenland
Fotografie, atelier Carl Muschalek, Kronstadt/ Brassó/ Braşov, 10 mai 1917 – colecţia Renascendis





Portretul unui grup de trei săsoiace din Țara Bârsei îmbrăcate în costume tradiţionale de sărbătoare specifice epocii. Tipul de găteală a capului indică faptul că femeile sunt măritate. Fotografia a fost realizată pe 10 mai 1917, cu ocazia unei serbări populare transilvănene ţinute la Braşov, aşa cum atestă inscripţia de pe spate: Erinnerung an das Siebenbürgische Volksfest in Kronstadt 10/5 1917 (amintire de la serbarea populară din Braşov).


Carl Muschalek (1857-1904) este, alături de Leopold Adler, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi fotografi braşoveni din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi primul deceniul al secolului al XX-lea. O serie de fotografii păstrate la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale datează chiar din 1873, ceea ce înseamnă că Muschalek deja practica fotografia la vârsta de 16 ani. În 1884 îşi deschide propriul atelier fotografic la adresa Purzengasse No.27 (ulterior No.536) / Strada Porţii nr. 27. În 1917, la data realizării acestei fotografii, atelierul încă purta, postum, numele-marcă al lui Muschalek.

miercuri, 24 decembrie 2014

Transilvania în imagini (100)

Kronstadt/ Brassó/ Braşov - Graft
Carte poștală necirculată, anii ’20 - colecția Renascendis



Cea de-o suta imagine din Transilvania pe care v-o prezentăm vine cu zăpadă.
Sărbători fericite!

Vedere a zonei Graft („după ziduri”), luată chiar de la poalele bastionului spre Livada Poștei, pe timp de iarnă.

duminică, 7 decembrie 2014

Transilvania în imagini (99)

Pereche de portrete (şot şi soţie)
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1864, atelier Eduard Décsey (Décsey Ede), Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis




Celebrul fotograf transilvănean (orădean) Décsey Ede a avut ateliere în numeroase oraşe din Transilvania şi chiar în Pesta. Printre acestea se numără şi atelierul din Braşov, de pe Klostergasse no. 8. Aici a lucrat în jurul anilor 1864-1865 şi a colaborat şi cu fotograful praghez venit în Braşov Moritz Lamberg. Ca mulţi fotografi ai vremii sale s-a ocupat şi de pictură.

Transilvania în imagini (98)

Portret de bărbat (Julius Goch ?)
Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1870, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis



Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (97)

Portret de femeie
Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1860, atelier Samuel Herter, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis



În 1846, Samuel Herter (Pfeffingen 02.02.1830 – Bucureşti 04.06.1880) ajunge în Transilvania. Activitatea sa de fotograf, inițial itinerant, este documentată începând cu anii 1852-1853, întâi la Sibiu şi apoi la Braşov unde este printre primii fotografi care îşi deschide un atelier în oraş (c. 1860). Atelierul braşovean a funcţionat pe Johannis Neugasse no. 643. Din 1879 se mută la Bucureşti unde îşi continuă munca de fotograf până în 1880, an în care moare. 

Transilvania în imagini (96)

Brassó/ Kronstadt/ Braşov – Látkép/ Stadtansicht/ Panoramă
Carte poştală circulată în 22 august 1923, colecţia Renascendis



Panoramă a zonei Porţii Șchei din Braşov. În colţul din stânga-jos se află clădirea fostei şcoli evanghelice de fete (astăzi Facultatea de Silvicultură), iar peste drum, în partea dreaptă, liceul „Andrei Șaguna”. Central-jos se observă şi un colt al clădirii fostului liceu evanghelic „Johannes Hontarus” (astăzi Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie).


Transilvania în imagini (95)

Tânără costumată pentru bal
Fotografie lipită pe carton (format 11x21), 22 septembrie 1888, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea – colecţia Renascendis
  


Fekete Sándor, asemenea lui Lojanek János despre care am scris săptămâna trecută (http://renascendis.blogspot.ro/2014/11/transilvania-in-imagini-92.html), este unul dintre fotografii orădeni importanţi din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Şi-a început activitatea în jurul anului 1880 şi a colaborat cu Décsey Ilka şi probabil Mezey Lajos în atelierul lui Décsey Ede (tatăl lui Ilka) din actuala stradă Episcop Mihail Pavel nr. 3 (Kőzép utca 8 szám). În 1884 preia atelierul de la fiica lui Décsey ca succesor al acesteia, iar în 1886 se mută pe aceeaşi stradă la numărul 8. Din 1890 a deţinut titlul de fotograf imperial.

sâmbătă, 6 decembrie 2014

Transilvania în imagini (94)

Brassó/ Kronstadt/ Braşov – Tanácsház/ Rathaus/ Sfatul
Carte poştală circulată în 27 septembrie 1924, colecţia Renascendis



Vedere a Pieţei Sfatului din Braşov, animată de trăsuri şi trecători. În stânga, pe fundal, se observă Turnul Alb. 

vineri, 5 decembrie 2014

Transilvania în imagini (93)

Copii români din zona Sibiului
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1860-1865, atelier Johann Niklas, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis



Johann Niklas (Hermannstadt/ Sibiu 1831 – 1875 Donnersmarkt/ Mănărade) este unul dintre primii fotografi sibieni, contemporan cu Theodor Glatz. Activitatea sa este mai puţin documentată şi deci cunoscută. Cu toate acestea, producţia sa fotografică, destul de rar întâlnită în colecţii, este valoroasă. Niklas lucrează ca fotograf întâi la Sibiu, apoi din 1865 şi la Cluj, desfăşurând simultan şi o activitate itinerantă. Se remarcă o serie de fotografii cu temă etnografică, multe din ele cunoscute deoarece au fost preluate în diverse publicaţii ale epocii sau ulterioare.

Portretul de mai sus prezintă doi copii români, un băiat şi o fată – cel mai probabil fraţi, din zona Sibiului îmbrăcăţi în haine ţărăneşti de sărbătoare, conform modei epocii.